Turismul românesc, aflat în proprietate privată în proporție de aproape 100%, este afectat de multe ori atunci când niște funcționari iau, din birourile lor, măsuri rupte de realitate, cum este și mutarea birourilor externe de promovare turistică de la ANT la nou înființatul Institut de Comerț Exterior.
Din acest motiv, Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) solicită Guvernului să fie consultată atunci când se iau decizii în legătură cu turismul.
"Turismul românesc este, în proporție de peste 99%, aflat în proprietate privată, și din acest motiv nu mai vrem să se ia hotărâri fără să mai fim consultați. S-a întâmplat de multe ori ca niște funcționari, din birourile lor, să ia decizii care să ne afecteze", a declarat Mohammad Murad, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).
Federația, ai cărei membri au peste 31.000 de angajați și o cifră de afaceri cumulată care depăștește 5 miliarde de euro, este cea mai importantă structură de acest fel din turismul românesc.
"Dacă în alte domenii statul încă mai are încă participații însemnate, turismul românesc este integral privat. Cel mai bine știu ce se întâmplă în piață patronii din turism. Ultima măsură greșită, luată fără ca noi să fim consultați, a fost trecerea birourilor externe de promovare turistică de la Autoritatea Naționale de Turism (ANT) la nou înființatul Institut de Comerț Exterior", a spus Mohammad Murad.
În decembrie anul trecut s-a decis înființarea Institutului Roman de Comert Exterior (IRCE) care va avea un total de 60 de posturi care, deși se va ocupa de exporturi, nu va avea în subordine cele 83 de posturi ale atașaților comerciali ai României, dar preia în schimb birourile naționale de turism. Reprezentanțele externe de turism vor fi preluate fără vreun compartiment de suport, în condițiile în care nou înființatul institut nu dispune de personal de specialitate în domeniul promovării turistice, care are un caracter special, diferit de promovarea comercială.
Exportul turistic se consumă în țară, iar promovarea se face cu mesaje, imagini și promisiuni, mizând foarte mult pe imaginea și credibilitatea promotorului. În plus, promovarea turistica se adresează în egală măsură consumatorului individual, cât și celui care călătorește în grup, indiferent dacă aceștia își organizează călătoria pe cont propriu sau printr-o organizație de turism.
Reprezentanțele externe vor trebui sa coopereze pentru exercitarea atribuțiilor lor cu Autoritatea Națională de Turism, adică cu instituția din care tocmai se dorește a fi desprinse.
Transferul reprezențantelor de la ANT la IRCE va îngreuna, cu siguranță, și activitatea de promovare pe piața externă a firmelor românești de turism, care vor trebui, de exemplu pentru a participa la târgurile internaționale de turism de la Berlin sau Londra, sa discute cu ANT, care decide unde și cum se participă la târgurile internaționale, dar și cu IRCE, care va răspunde de modul de organizare a standului. Asta în cazul în care cele doua instituții se vor înțelege și vor colabora.
Dacă înființarea IRCE, exceptând graba și diletantismul cu care se încearcă punerea sa pe picioare, poate să fie un lucru bun, preluarea reprezențantelor externe de turism (9 birouri funcționale și 2 în pregătire) într-o structură neadecvată, neperformantă în domeniul turistic, va aduce mari prejudicii nu numai turismului românesc, ci și imaginii destinației România.
FEDERAȚIA PATRONATELOR DIN TURISMUL ROMÂNESC
